Moment aniversar

Gânduri aniversare

1970-2000

            Din generaţie în generaţie,

Un gând bun corului Bisericii “Sfântul Nicolae”,  la ceas aniversar,  la care se cuvine să aduc mulţumiri:

- Bunului Dumnezeu pentru sănătate şi voce, să pot sa-L laud şi să-L slăvesc prin cântec;

- Mamei mele, Gulin Ileana, care în urmă cu 30 de ani, m-a adus la acest cor şi mi-a insuflat dragostea pentru cântec, pe care, cu drag, i-o las moştenire fiicei mele, Vasilica.

            Lucia Ungur-alto

La ceas de sărbătoare,

Poetul creştin T.S. Eliot tâlcuieşte revelator: “Până ochiul nu ia foc – Dumnezeu nu poate fi văzut. Până urechea nu ia foc – Dumnezeu nu poate fi auzit. Până limba nu ia foc – Dumnezeu nu poate fi numit. Până inima nu ia foc – Dumnezeu nu poate fi iubit. Până mintea nu ia foc – Dumnezeu nu poate fi cunoscut”, iar rugăciunile spun:

   ‘…auzului meu vei da bucurie şi veselie…”, “Doamne, luminează-mi ochii gândului!”.

Iată, care mi-a fost imboldul şi rugăciunea cu care am venit, în anul 1974, în rândul corului  “Bisericuţii din Ţinţirim”, unde am avut credinţa că pot contribui cu bruma mea de pasiune şi dăruire în ale cântecului, să cânt participarea la Sfânta Liturghie, de multe ori, emoţionantă până la lacrimi. Aici am aflat liniştea sufletească şi puterea de a merge mai departe  în viaţa aceasta, pentru unii destul de anevoioasă. Am primit multe daruri dumnezeieşti  şi pământeşti pentru care mă plec cu evlavie şi mulţumire, cuvintele, de multe ori , mi se par prea sărace să o pot face după cuviinţă.

Azi îmi face o reală plăcere să constat că şi în aceste “vremuri de tranziţie”, cu luminile şi umbrele lor, inima şi cântecul fac casă bună spre folosul spiritual al “cetăţii” şi al celor care, poate, ocazional trec pragul acestui Sfânt lăcaş – Biserica cu hramul “Sfântul Nicolae” din urbea noastră. E falnică, bine chivernisită şi plină de viaţă.

A iubi şi a dărui este sensul adânc al vieţii de fiecare zi. Dacă vom continua să existăm prin puterea exemplului, să preţuim cântecul, frumosul, oamenii din rândul cărora ne-am născut, pământul românesc în care ne vom întoarce cu toţii, Dumnezeu ne va răsplati jertfa şi osteneala.

                                                                             Anişoara Săsăran – alto

Rugăciune cântată cu iubire

“Muzica bună, mare alinare aduce sufletului omenesc” (Părintele Porfirie)

Este într-adevăr măreaţă, slujba dumnezeieştii Liturghii a Bisericii noastre ortodoxe, pentru cei ce o înţeleg şi-i pătrund esenţa, duhul, semnificaţia şi sensul.

În Biserica “Sfântul Nicolae” totul e “rugăciune cântată” care se revarsă din prea plinul de dureri şi de bucurii ale inimii, umanizându-se prin lumina şi bucuria Invierii Mântuitorului, ilustrând credinţa profundă în Dumnezeu, speranţa în mai bine.

Omul pare a avea înlăuntrul său un fel de baterie ce conţine o anumită cantitate de energie. Când toată energia noastră o îndreptăm către Dumnezeu, cântând timp de 30 de ani în cor, aceasta înseamnă că iubirea pentru El este mare.

“La Mulţi Ani în Hristos!’

                                                                                Persida Pop-sopran

Psaltirea din suflete

“Duhul Sfânt, spune Sfântul Vasile cel Mare, a împreunat laolaltă cu dogmele, plăcerea cântului (se referea la Psalmi), prin folosul care rezultă din cuvintele pe care le auzim. Dar se potrivesc şi unui cor bisericesc. De aceea putem adresa îndemnul:

“Cântaţi lui Dumnezeu,   Cântaţi numele său,   pregătiţi calea Celui ce pluteşte în asfinţituri…” spus de psalmistul David (67,40) întărind demersul corului pentru integrarea sufletului în armoniile care fac să vibreze înalt lăcaşul sfânt al bisericii şi biserica din sufletele credincioşilor.

Cu certitudine, învăluind şi împletind cântul, sub toate formele sale, în curgerea Sfintei Liturghii, Corul Bisericii “Sfântul Nicolae”, prin toţi coriştii şi dirijorii lor, timp de 30 de ani, a ştiut că vindecă rănile sufleteşti, că alungă patimile şi îmblânzeşte sălbăticia din suflete, că potoleşte gălăgia şi valurile gândurilor. Cântul lor uneşte glasuri la un loc pentru a aduce laolaltă lauda lui Dumnezeu, aducând cu sine , pentru noi, ce poate fi mai bun: IUBIREA - faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni.

Cântul lor adună credincioşii într-un singur glas, de cor, care face ca în minte să ia fiinţă cugetele înţelepete, să slăbească mânia sufletului şi să înfrâneze pornirea către patimi.

Urez viaţă lungă Corului Bisericii “Sfântul Nicolae”, iar la auzul armoniilor lui, să se împlinească gândul psalistului David, din o cântare-laudă (95,11) “Veselească-se cerurile şi să se bucure pământurile, marea să tresalte cu toată plinătatea ei, să se bucure câmpurile cu tot ce e pe ele”.

“Cântaţi Domnului cântare nouă,

 Cântaţi Domnului tot Pământul!

 Cântati Domnului, binecuvantaţi numele Lui,

Din zi în zi binevestiţi mântuirea Lui”.

Fie ca psaltirea sufletelor voastre să vă îndumnezeiască şi să vă înveşnicească!

                                                                            Prof. Zamfira Deac-sopran

Fluxul sacru

‘Şi, când soarele este în înaltul cerului, atunci căutaţi Sfântul Flux al Sunetului. În căldura prânzului, toate creaturile sunt liniştite şi caută umbra: îngerii – Maicii Pământeşti sunt trecuţi pentru o perioadă de timp. Atunci este momentul ca voi să vă lăsaţi să intre în urechi Sfântul Flux al Sunetului, pentru că el nu poate fi auzit  decât în tăcere. Gândiţi la râurile care se formeaza în deşert după o furtună  bruscă şi sunetul zgomotos al apelor care dau năvală pe lângă voi. Într-adevăr, aceasta este vocea lui Dumnezeu. Adevăr zic vouă, când noi ne naştem, intrăm în lume cu sunetul lui Dumnezeu în urechile noastre, chiar cântecul unui vast cor al cerului şi sfântul cântec al stelelor  în ciclurile lor fixe; Fluxul Sacru al Sunetului este acela care traversează bolta stelelor şi intersectează împărăţia nesfârşită a Tatălui Ceresc. El este chiar în urechile noastre, dar noi nu-l auzim. Pentru aceasta ascultaţi în tăcere la prânz; îmbăiaţi-vă în el şi lăsaţi ritmul muzicii lui Dumnezeu să bată în urechile voastre până ce sunteţi una cu Sfântul Flux al Sunetului. Acest sunet a fost acela care a format Pământul şi lumea, şi a născut munţii, şi a pus stelele pe tronurile lor de glorie în cele mai înalte ceruri.”(Din Evanghelia Eseniană, Cartea a patra, Învăţăturile celui Ales)

                                                               Extrase realizate de prof. Zamfira Deac

Bucuria cântului

Sunetul muzicii este un “instrument” care vine din viaţa Duhului şi de aceea omul cu trup şi suflet este “instrumentul” desăvârşit al slujbelor mântuitoare ale Bisericii.

Muzica în biserică este cântare pentru ca aceasta presupune  ca “instrument” vocea omeneasca, care întrupează sonor cuvântul.

Bucuria cuvântului este una dintre multele taine ale sufletului omului. Să o păstrăm curată, să o cultivăm, ca asemeni psalmistului, la ceas aniversar, să putem spune: “cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea  mâinilor Lui o vesteşte tăria… Cântaţi-I o cântare nouă! Faceţi să răsune coardele şi glasurile voastre!” (Psalm 19-1, 33-3).

În clipe aniversare, oamenii simt nevoia să-şi valorifice străduinţa şi biruinţele. În ce anume unitate de măsură ar putea fi socotită mareea muzicală revărsată asupra credincioşilor de mănunchiul de oameni porniţi în aventură acum 30 de ani şi a urmaşilor lor de azi, nu ştim. Dar credem ca am pătruns  în sufletele dumneavaoastră, incendiindu-le memorabil.

Numitorul comun al tuturor au fost şi sunt dăruirea, măsura, profunzimea, generozitatea.

Celor “mai bătrâni” decât Corul Bisericii “Sfântul Nicolae”, fie că mai sunt sau nu alături de noi, un omagiu vibrant din partea noastră, pentru că, la rându-le, au vibrat pentru Muzică şi Credinţă.

                                                                  

                                                         Cornel Gherasim-dirijor second